Comunicarea stă la baza tuturor proceselor, interacțiunilor și relațiilor interumane.

Comunicarea nonverbală

Cumulul de mesaje, ce nu sunt exprimate prin cuvinte și care pot fi decodificate, creând înțelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
S-a constatat că eficiența unui mesaj este asigurată atunci când comunicarea verbală este însoțită și de cea non-verbală (aceasta reprezentând 55% din transmiterea lui).

Comportamentul non-verbal influențează profund procesul de comunicare, iar aspectele care stau la baza lui sunt următoarele:

• poziția corpului: drept, aplecat
• gesturile: mișcări ale mâinilor, capului
• expresia facială: zâmbet, încruntare, mirare
• contactul vizual: mod de a privi, durata contactului vizual
• contactul fizic: atingerea brațului, a umărului
• orientare față de cel care vorbește: în față, în lateral, în spat
• spațiul personal: distanța dintre interlocutori
• înfățișarea: imaginea pe care încercăm să o creăm prin îmbrăcămintea purtată și îngrijirea personală.

Comunicarea paraverbală

Este reprezentată de modul in care sunt utilizate cuvintele, prin folosirea caracteristicilor vocii. Se referă la: tonul vocii, viteza vorbirii, ritmul și inflexiunile rostirii, intensitatea, volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse.

Modul de folosire a vocii și mai ales tonul pot să:

• susțina / întărească mesajul verbal
• contrazică mesajul
• deformeze mesajul
• înlocuiască mesajul

Comunicarea verbală

Un mesaj redat prin intermediul unor cuvinte reprezintă o comunicare.

Poate fi:

• Comunicare orală
• Comunicare scrisă