Educatia este reprezentata in mod traditional ca fiind relatia dintre profesor si elev, in care intotdeauna profesorul decide ceea ce ar trebui sa stie elevul si modul in care ar trebui sa invete. In trecut a existat o controversa in cercetare despre modul in care invata oamenii si despre cum ar trebui sa fie instruiti. In timp ce andragogia (Knowles, 1970) asigura multe posibile abordari pentru imbogatirea metodologiei educationale, ce au fost si acceptate aproape in mod universal, inca are conotatiile unei relatii tip profesor – elev.
Se poate spune ca viteza rapida a schimbarii din societate si ceea ce putem numi explozia de informatie, sugereaza faptul ca ar trebui sa cautam o abordare educationala in care cursantul sa determine ce si cum ar trebui sa invete.
Heutagogia, studiul invatarii auto-determinate, poate fi vazuta ca un progres natural al metodologiilor educationale – in special punand accentul pe dezvoltarea capacitatilor si poate asigura maniera optima de invatare in secolul 21.
Dincolo de pedagogie si andragogie
Sistemul nostru educational a fost bazat pe ipoteza ca instruirea individului trebuie sa fie organizata de altii, ce realizeaza asocierile si generalizarile corecte in numele formabilului.
Heider are o viziune alternativa, in care oamenii detin potentialul de a invata in mod continuu si in timp real, interactionand cu mediul lor inconjurator, invata pe tot parcursul vietii, pot fi indrumati catre o idee nu fortati sa o asimileze, dezvoltandu-si astfel creativitatea si reinvatand sa invete.
Rogers (1969) sugereaza faptul ca oamenii doresc si detin o inclinare naturala catre invatare pe parcursul intregii vieti. Abordarea lui Rogers detine cateva ipoteze cheie:
Nu putem invata o alta persoana in mod direct: putem facilita invatarea;
Oamenii invata mai ales acele lucruri pe care le percep ca fiind legate de intretinerea sau evolutia propriei vieti;
Sistemul educational ce promoveaza o invatare eficienta este acela in care fortarea individului este redusa la minimum.
Abordarea in heutagogie recunoaste nevoia de flexibilitate in invatare, unde formatorul asigura resursele dar formabilul isi creeaza propriul sistem de asimilare a informatiei.
Formarea continua are un rol foarte important in evolutia individului iar in cursurile de formare profesionala, adaptate nevoilor cursantilor, specialistii Macro Training utilizeaza metode practice, interactive si experientiale pentru o asimilare mult mai eficienta a informatiilor. Urmareste calendarul Macro Training pentru mai multe detalii referitoare la datele de desfasurare ale cursurilor.
De cate ori nu ne-a venit in minte ideea sa schimbam locul de munca? De cate ori nu ne-am
dorit sa gasim un job pe masura pregatirii si competentelor noastre?
Daca din variate motive, nu ne mai simtim satisfacuti de profesia aleasa, poate a venit vremea sa luam in considerare reorientarea profesionala.
Zi de zi aceeasi poveste. Ne trezim la aceeasi ora, constransi fiind sa induram aceeasi rutina cotidiana. Si de la o zi la alta, timpul pare ca trece tot mai incet.
Continuam sa urmam acelasi drum spre un job care nu ne reprezinta. Continuam sa ne intalnim cu aceiasi sefi si colegi pe care am da orice sa-i putem evita.
Reorientare profesionala pentru un job ce ne reprezinta
Fie ca suntem someri sau simpli angajati, panorama este similara. Visam la un alt loc de munca, la unul motivant, intr-o alta companie. Visam la un post unde suntem rasplatiti pentru eforturile depuse, unde nu ne simtim obligati sa efectuam o munca pentru care nu avem inclinatie.
Dar ce ne opreste sa profitam de timpul liber de care dispunem si sa ne planificam viata? Am putea cauta cursuri de reorientare profesionala. Cu ajutorul expertilor, avem sansa sa ne regasim drumul in viata, cel putin cand vine vorba despre profesie.
Dupa indelungi cautari prin mediul online, inca ne simtim in ”pana” de inspiratie. Inca nu am gasit ideea potrivita sa ne schimbe viata, macar pentru urmatoarele decenii. Si totusi, tanjim la traiul dintr-o alta lume, poate una mai dinamica si mai plina de recompense.
Ajunge cu atata fantezie! Daca ne dorim implinite visele, este momentul sa ne reinventam. Le putem inlocui cu ceva concret, cum ar fi un curs de formare profesionala. Nu va fi simplu sa gasim ce ne place sa facem cu adevarat. Dar dupa ce vom fi gasit, vom simti satisfactie.
Ce avem de facut pentru a nu da gres in reorientarea profesionala?
Tocmai am luat hotararea sa incheiem un capitol al vietii si sa ne eliberam de amintirile neplacute traite la locul de munca. Refuzam sa ne mai acceptam job-ul si am vrea sa eliminam din memorie toate acele evenimente ce ne-au creat frustrari.
Care este pasul urmator? Doar nu ne putem impotmoli aici, renuntand la tot, inclusiv la viitorul la care aspiram…
Asa cum pentru fiecare exista o sansa, exista si un job, o profesie, un loc de munca potrivit. Nu degeaba printre noi se gasesc si specialistii in orientarea si reorientarea profesionala. Dar inainte sa ne adresam lor, iata cateva lucruri pe care le avem de facut:
a. Bilantul competentelor
Competentele nu inseamna doar deprinderile dobandite in timpul studiilor sau / si la cursurile de formare profesionala. Sunt tot ceea ce facem si am facut in viata, incepand de la abilitatile rutiere, pana la talentul culinar sau predispozitia lingvistica.
Ce-ar fi sa facem o lista cu toate notiunile acumulate pe parcursul anilor de scoala, cu inclinatiile spre anumite domenii? Ce-ar fi apoi sa punem in evidenta si sa ne concentram doar pe ce consideram ca ni se potriveste si la ce ne pricepem cel mai bine?
b. Pregatirea pentru schimbare
Nu ne place locul de munca, desi singuri l-am ales. Nu ne plac nici colegii si ne simtim subestimati. Dar avem potential, suntem siguri de asta. Si totusi, ocupam acelasi post dintotdeauna. Suntem oare cu adevarat pregatiti pentru ”marea” schimbare?
Poate ca fostul job-ul ne dadea siguranta, iar siguranta a fost cea care ne-a determinat sa facem atatea sacrificii. Ajunsi in punctul ”mort”, trebuie sa facem tot posibilul pentru a evolua.
Acest lucru ni-l poate oferi reorientarea profesionala.
c. Descoperirea curajului
Ne simteam sufocati de rutina si am decis sa punem punctul pe ”i”, transformandu-ne radical aspectul profesional al vietii. Dar nostalgia vechiului job, regretul de a fi renuntat la siguranta, mai gata ca ne taie din elan.
Este o atitudine total gresita. Nimeni nu ne poate oferi garantia ca reorientarea profesionala ne va lansa spre o viata plina de satisfactii. Dar nici nu ne putem complace sa ducem in continuare acelasi trai mediocru. Oare ne lipseste doza” de curaj? Ce mai avem de pierdut?
Cu totii dispunem de capacitati si talente, desi suntem convinsi ca nu valoram mare lucru. Intotdeauna exista o ”virtute” de care cineva are nevoie. Trebuie doar s-o identificam.
Majoritatea oamenilor aspira la o cariera de succes. Dar in ciuda eforturilor depuse, a angajamentelor profesionale luate si a bunavointei, ne dam seama ca pierdem numeroase ocazii favorabile care teoretic, ne pot lansa spre o cariera profesionala stralucitoare.
Ce anume conditioneaza o cariera de succes?
Daca ne imaginam ca pentru a avansa la locul de munca si a face cariera avem nevoie de recomandarile ”potrivite”, ne inselam amarnic. Cariera de succes nu coincide cu a fi progeniturile unor persoane ”sus puse”.
Da, este adevarat, ca datorita unui mic ”ajutor” din exterior, unele persoane ajung sa ocupe posturi pe care nu le merita. Insa un job ”luat” pe nemeritate, se va pierde mai usor decat a fost obtinut.
Pe de alta parte, lumea afacerilor nu este destinata doar absolventilor de studii universitare, preocupati sa-si construiasca o cariera de succes. Rezultatele pozitive obtinute in special la nivel profesional, nu sunt conditionate de un coeficient de inteligenta peste medie.
Indiferent de domeniile in care ne desfasuram activitatile profesionale, reusitele nu sunt ingradite de legi, de taxe, de criza sau guvern, ci doar de noi insine. Analizand ce au diferit persoanele de succes fata de cele mediocre, vom descoperi ca:
– Toti arata si sunt facuti la fel. Aparte cateva exceptii, toti au doua maini, doua picioare si o stare de sanatate ce le permite sa lucreze si sa se perfectioneze;
– Nu conteaza mediul social de provenienta. Majoritatea intreprinzatorilor cu o cariera de succes nu apartin unor familii bogate si nici nu au rude ”importante”, dimpotriva;
– Nu exista diferente geografice. Indiferent de zonele in care s-au nascut, au crescut si au studiat, nu se poate spune ca cei din vest sunt mai capabili decat cei din est;
– Diferentele se limiteaza la competentele dobandite. Persoanele de succes stiu vorbi mai ”bine”, stiu cum sa caute informatiile si cum sa se afirme printre ”rivali”.
Si acum vine si intrebarea: daca nu exista diferente, cum au reusit totusi, sa aiba o cariera de succes?
Care sunt regulile succesului profesional?
1. Invatarea continua
Cine-si poate imagina o viata fara procesul de invatare? Invatarea este importanta inca de cand pasim prima oara pe poarta scolii si trebuie sa continue pe tot parcursul vietii. Pentru ca invatarea continua reprezinta motorul dezvoltarii personale si conditia fundamentala pentru o cariera de succes.
2. Lucrul in echipa
Una dintre premizele vietii sociale este ca mai multe capete lucreaza mai bine decat unul singur. Indiferent de job, este esential sa putem colabora cu cei din jurul nostru. Munca in echipa ne permite sa ne simtim mai motivati de atingerea obiectivelor propuse si totodata, mai responsabili.
3. Respectul fata de munca proprie si de cea a colegilor
Aspirand la cariera de succes, trebuie sa invatam sa ne respectam pe noi insine, dar si pe ceilalti. Regula ramane valabila nu doar in viata de zi cu zi, ci si la serviciu. Pentru ca fara sa respectam munca pe care-o desfasuram chiar noi, fara sa respectam munca celorlalti, ne va fi greu sa fim competitivi.
4. Punctualitatea
Aparent, sa fim punctuali, ni se pare un sfat aproape banal, desi nu este. Punctualiatea inseamna profesionalism. Este important sa respectam orarul de munca si sa ajungem punctuali la intruniri si sedinte. Cum altfel putem deveni o veriga importanta a echipei daca ceilalti nu se pot baza pe noi?
5. Crearea relatiilor de munca
La baza oricarei strategii de succes se afla relatiile interpersonale. Nu conteaza daca am ajuns sa ocupam un post in conducere sau suntem subordonati. Sa stim construi relatii cu restul colegilor, reprezinta cea mai buna recomandare. Este un fel de trambulina ce ne va lansa in cele din urma intr-o cariera de succes.
EDUCATIA FORMALA corespunde unui model de educatie sistematic, organizat, structurat si administrat conform unui set de legi si normative, cu o programa fixa in ceea ce priveste obiectivele, continutul si metodologia. Acest tip de educatie corespunde in general scolilor si universitatilor. Institutiile de educatie formala solicita cursantilor un minim de prezenta la cursuri. Exista un program pe care profesorii si studentii trebuie sa-l respecte pentru a avansa catre urmatorul nivel al instruirii iar la finalul anilor de studiu se ofera diplome, conform unui set strict de reguli.
EDUCATIA INFORMALA nu presupune organizare sau ghidaje, consta in invatarea din activitatile zilnice de rutina sau chiar intamplatoare. Invatarea informala este spontana, variata si atractiva. Absenta metodologiei stimuleaza nevoia de cunoastere si motiveaza invatarea.
EDUCATIA NON – FORMALA este organizata, poate fi ghidata sau nu dupa o programa stabilita anterior. Acest tip de instruire poate fi condus de un lector calificat sau de un lider cu experienta. Desi uneori nu se incheie cu o certificare, training-ul reprezinta o etapa foarte importanta in dezvoltarea capacitatilor unui individ. Educatia non-formala promoveaza invatarea continua de-a lungul vietii. Astfel de cursuri de formare sunt flexibile, adaptandu-se nevoilor cursantilor, punand accentul pe practica si experimentare a notiunilor teoretice.
Cunostintele si aptitudinile pot fi asimilate si dezvoltate in orice maniera – invatarea este inevitabila si are loc tot timpul. Totusi, invatarea continua se refera la crearea si mentinerea unei atitudini pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea personala si profesionala.
Invatarea continua ne ajuta sa ne cunoastem mai bine, ne asigura oportunitati pentru gasirea oportunitatilor si imbunatatirea calitatii propriei vieti.
„Omul cat traieste invata”, spune un proverb romanesc. Aceasta idee se regaseste si in alte culturi, sub alte forme, si a intrat de cateva zeci de ani si in domeniul industrial, acaparand din ce in ce mai mult teren in toate aspectele vietii profesionale ale unui om.
Din ce in ce mai des se vorbeste in tara noastra despre dezvoltare profesionala continua, multe dintre companiile mari si mijlocii oferind angajatilor lor posibilitatea de a participa la diferite cursuri sau workshop-uri. Mai mult, angajatii romani au inceput sa considere acest lucru drept beneficiu oferit pe langa salariu, cursurile fiind una dintre principalele motivatii pentru care acestia aleg sa isi practice meseria pentru un anumit angajator.
Avantajele instruirii profesionale continue
O invatare continua este importanta deoarece ofera beneficii atat individului, pe plan profesional si social, cat si companiei pentru care acesta lucreaza. Iata cateva dintre aceste avantaje:
Asigura mentinerea individului la curent cu dezvoltarea stiintifica si tehnologica din cadrul domeniului in care acesta activeaza, aducand un randament mai mare si o motivatie mai puternica.
Aptitudinile profesionale se imbuntatesc, astfel incat serviciile livrate clientilor vor indeplini standardele curente.
Individul devine constient de directiile meseriei pe care o practica si de tendintele din domeniul profesional, putand tine pasul cu acestea.
In timp, prin invatare continua, individul poate aduce un surplus de cunostinte echipei cu care lucreaza, putand, astfel, sa avanseze pe pozitii de conducere.
Invatarea continua ajuta individul sa ramana interesat de meseria pe care o practica. Daca experienta este un profesor foarte bun, cursurile si workshop-urile deschid cai spre noi posibilitati, cunostinte si aptitudini.
Depinzand de profesia in care se practica invatarea continua, aceasta contribuie la imbunatatirea calitatii vietii individuale, a mediului de lucru, durabilitatii si a economiei generale. Acest fapt se aplica, in particular, domeniilor cu riscuri ridicate sau care depind de solutii aplicate de la caz la caz.
Cum se poate incuraja invatarea profesionala continua?
Exista cateva metode prin care se poate incuraja invatarea profesionala continua. Una dintre cele mai bune, atat in privinta rezultatelor, cat si a eficientei costurilor este incurajarea schimbului de informatii prin intermediul workshop-urilor in cadrul unei companii. Tinerii ar trebui sa isi puna la curent colegii mai in varsta cu informatiile din domeniul propriu si sa monitorizeze evolutia acestora. De asemenea, aceasta actiune este indicata a fi efectuata si intre companii, astfel conducandu-se la o crestere a entuziasmului ambelor echipe si a imbunatatirii metodelor de practica profesionala.
La fel de importanta este si imbunatatirea comunicarii cu alte companii. Prin intalnirea unor profesionisti de la alte companii, angajatii vor invata diferite metode de practica profesionala si vor impartasi idei legate de domeniul lor cu acestia.
O alta metoda este incurajarea angajatilor sa ia parte la cursuri profesionale, tinute de catre traineri cu o experienta dovedita si cu rezultate deosebite. Pentru obtinerea celor mai bune rezultate este cruciala o participare voluntara si oferirea posibilitatii de alegere pentru cursul dorit.
In plus, pe langa invatarea profesionala continua clasica, profesionistii pot participa la cursurile online, foarte accesibile si eficiente ca si cost. Exista o multitudine de optiuni online, din acest punct de vedere, care inlocuiesc cu succes metodele traditionale, insa este nevoie de o monitorizare atenta din partea companiei pentru obtinerea celor mai bune rezultate.
In fiecare dintre noi salasluieste un vis maret. Dorim sa ne traim viata in asa fel incat sa avem parte de tot ce-i mai bun.
Suntem stapanii propriului nostru destin. Cu toate ca multi cred ca destinul depinde de conditiile de viata, acesta este determinat de deciziile pe care le luam.(mai mult…)
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Politică cookie-uri
Mai multe informații despre politica noastră găsești aici: Cookie Policy
Educatia este reprezentata in mod traditional ca fiind relatia dintre profesor si elev, in care intotdeauna profesorul decide ceea ce ar trebui sa stie elevul si modul in care ar trebui sa invete. In trecut a existat o controversa in cercetare despre modul in care invata oamenii si despre cum ar trebui sa fie instruiti. In timp ce andragogia (Knowles, 1970) asigura multe posibile abordari pentru imbogatirea metodologiei educationale, ce au fost si acceptate aproape in mod universal, inca are conotatiile unei relatii tip profesor – elev.
EDUCATIA INFORMALA nu presupune organizare sau ghidaje, consta in invatarea din activitatile zilnice de rutina sau chiar intamplatoare. Invatarea informala este spontana, variata si atractiva. Absenta metodologiei stimuleaza nevoia de cunoastere si motiveaza invatarea.
EDUCATIA NON – FORMALA este organizata, poate fi ghidata sau nu dupa o programa stabilita anterior. Acest tip de instruire poate fi condus de un lector calificat sau de un lider cu experienta. Desi uneori nu se incheie cu o certificare, training-ul reprezinta o etapa foarte importanta in dezvoltarea capacitatilor unui individ. Educatia non-formala promoveaza invatarea continua de-a lungul vietii. Astfel de cursuri de formare sunt flexibile, adaptandu-se nevoilor cursantilor, punand accentul pe practica si experimentare a notiunilor teoretice.
